And finally.... din aceeasi categorie "ascultati, priviti, evaluati" continui (sau poate inchei) cu...Sentimente! :( As vrea sa pot spune mai multe, dar nu pot. Cel putin deocamdata. 1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
[a fost al treilea gong, la urmatorul se va face lumina ]
Schwarze Milch der Frühe wir trinken sie abends wir trinken sie mittags und morgens wir trinken sie nachts wir trinken und trinken wir schaufeln ein Grab in den Lüften da liegt man nicht eng Ein Mann wohnt im Haus der spielt mit den Schlangen der schreibt der schreibt wenn es dunkelt nach Deutschland dein goldenes Haar Margarete er schreibt es und tritt vor das Haus und es blitzen die Sterne er pfeift seine Rüden herbei er pfeift seine Juden hervor läßt schaufeln ein Grab in der Erde er befiehlt uns spielt auf nun zum Tanz
Schwarze Milch der Frühe wir trinken dich nachts wir trinken dich morgens und mittags wir trinken dich abends wir trinken und trinken Ein Mann wohnt im Haus der spielt mit den Schlangen der schreibt der schreibt wenn es dunkelt nach Deutschland dein goldenes Haar Margarete Dein aschenes Haar Sulamith wir schaufeln ein Grab in den Lüften da liegt man nicht eng
Er ruft stecht tiefer ins Erdreich ihr einen ihr andern singet und spielt er greift nach dem Eisen im Gurt er schwingts seine Augen sind blau stecht tiefer die Spaten ihr einen ihr andern spielt weiter zum Tanz auf
Schwarze Milch der Frühe wir trinken dich nachts wir trinken dich mittags und morgens wir trinken dich abends wir trinken und trinken ein Mann wohnt im Haus dein goldenes Haar Margarete dein aschenes Haar Sulamith er spielt mit den Schlangen
Er ruft spielt süßer den Tod der Tod ist ein Meister aus Deutschland er ruft streicht dunkler die Geigen dann steigt ihr als Rauch in die Luft dann habt ihr ein Grab in den Wolken da liegt man nicht eng
Schwarze Milch der Frühe wir trinken dich nachts wir trinken dich mittags der Tod ist ein Meister aus Deutschland wir trinken dich abends und morgens wir trinken und trinken der Tod ist ein Meister aus Deutschland sein Auge ist blau er trifft dich mit bleierner Kugel er trifft dich genau ein Mann wohnt im Haus dein goldenes Haar Margarete er hetzt seine Rüden auf uns er schenkt uns ein Grab in der Luft er spielt mit den Schlangen und träumet der Tod ist ein Meister aus Deutschland
dein goldenes Haar Margarete dein aschenes Haar Sulamith
(Paul Celan-Todesfuge)
(...) einer Hoffnung, heute auf eines Denkenden kommendes Wort im Herzen (...) (Paul Celan- Todtnauberg, Exzerpt)
... Erreichbar, nah und unverloren blieb inmitten der Verluste dies eine: die Sprache. (...) Sie, die Sprache, blieb unverloren, ja, trotz allem. Aber sie mußte nun hindurchgehen durch ihre eigenen Antwortlosigkeiten, hindurchgehen durch furchtbares Verstummen, hindurchgehen durch die tausend Finsternisse todbringender Rede. Sie ging hindurch und gab keine Worte her für das, was geschah; aber sie ging durch dieses Geschehen. Ging hindurch und durfte wieder zutage treten, «angereichert» von all dem. (Celan, GW, Bd. 3, Bremer Ansprache, S. 185; Bremer Literaturpreisrede, S. 185f.)
Plutea o floare de tei în lăuntrul unei gândiri abstracte deşertul se umpluse cu lei şi de plante. Un tânăr metal transparent subţire ca lama tăioasă tăia orizonturi curbate şi lent despărţea privirea de ochi cuvântul, de idee, raza, de stea pe când plutea o floare de tei în launtrul unei gândiri abstracte.
"Azi imi ard o pana, Maine un varf de gheara, Si astfel invat cum sa nu uit, Sa renasc din cenusa." (Scoala pentru pasarile Phoenix)
QED: Few people are capable of expressing with equanimity opinions which differ from the prejudices of their social environment. Most people are even incapable of forming such opinions. - Albert Einstein
Din nou eu cu gindurile mele :no: De obicei reusesc sa inteleg, sa discern, sa accept, sa iert, sa tolerez, sa trec cu vederea, sa zimbesc, si totusi...de ce? De ce suntem hiene? De ce ne bucuram de raul altuia? De ce judecam pripit? De ce suntem lasi? De ce ne e frica sa stam drepti? De ce suntem egoisti? De ce preferam tacerea si ambiguitatea? De ce suntem duplicitari si farisei? De ce intoarcem privirea cind vedem suferinta, nedreptatea, o mina intinsa sau neputinta si injustitia? De ce nu suntem solidari? De ce nu avem voce? De ce asteptam mereu ca celalalt sa faca primul pas? De ce nu avem curaj? De ce nu iubim? De ce nu strigam atunci cind pleaca cineva drag? De ce ne ascundem dupa pretexte? De ce, de ce, de ce?
Eu strig: IUBESC OMUL ca intreg, iubesc fiinta, iubesc viata ... si ma doare sa vad... indiferenta. Da, indiferenta, raceala, orgoliile ranite sau nu, lasitatea. Intr-adevar, e trista necunoasterea omului, dar si mai trist e, atunci cind nici macar nu incercam sa il/ne cunoastem. DE CE?
Everyone should be respected as an individual, but no one idolized. (Albert Einstein)
Beauty is famously in the eye of the beholder; but it’s also in the beholder’s brain, and may work differently in the brains of men and women. In men, images they consider to be beautiful appear to activate brain regions responsible for locating objects in absolute terms — x- and y-coordinates on a grid. Images considered beautiful by women do the same, but they also activate regions associated with relative location: above and behind, over and under. The difference could be the result of evolutionary pressures on our hunter-gatherer ancestors. The findings, published Monday in the Proceedings of the National Academy of Sciences, are preliminary and based on a small number of people, but intriguing nonetheless. "This the first study about neural activation in aesthetic tasks to include sex as a variable," said study co-author Camilo Cela-Conde, an evolutionary anthropologist at Spain’s Universitat de les Illes Balears. Earlier studies on sex-based cognitive differences have found that men seem to have a heightened sense of absolute location. Women, by contrast, are quicker to process relative values. How these brain systems became tied to the perception of beauty, widely considered a defining human trait, is an evolutionary mystery. According to Cela-Conde, aesthetics may simply be a byproduct of other cognitive tasks. Differences in cognitive tasks, however, may be less mysterious: For much of human history, men and women had different jobs. Their brains may thus have developed in subtly different ways. "In current hunter-gatherer groups, men are in charge of hunting; meanwhile women collect," said Cela-Conde. "If this is a scheme that can be extended to ancestors’ behavior, then we can think about a selective pressure to increase the capacity of spatial orientation in men, and the capacity to identify edible plants and tubers in women."
In the study, 10 men and 10 women looked at images of modern and classic paintings, as well as photographs of landscapes, artifacts and urban scenes. The researchers recorded their reactions with a magnetoencephalograph, which monitors real-time neural activity by measuring magnetic fields generated by electrical currents in the brain. (To avoid confounding by romantic regions of the brain, close-up images of people were not included.) The subjects varied as to what they considered beautiful, but brain patterns were consistent: coordinate-processing activation in both men and women, and category-processing in only women. These differences do not seem to translate into differences in the actual experience of beauty. In earlier research, said Cela-Conde, both men and women describe beauty as being "original, interesting and pleasant." However, as the differences were expressed only in response to images the subjects found to be beautiful, they do not seem to reflect a general sex-based difference in perception. As the brain regions involved are far more developed in humans than chimpanzees — our closest living relative — Cela-Conde’s team suspects that the differences are rooted in early hominid divisions between men and women. Another possible explanation is language-based: Coordinate-reading brain systems are less activated by linguistic communication than categorical systems. The differences observed in the study would then originate in another sex-based difference, albeit an arguable one: Women are especially talkative. (Sursa: http://www.wired.com/; Citation: "Sex-related similarities and differences in the neural correlates of beauty." Camilo J. Cela-Conde, Francisco J. Ayala, Enric Munar, Fernando Maestu, Marcos Nadal, Miguel A. Capo, David del Río, Juan J. Lopez-Ibor, Tomas Ortiz, Claudio Mirasso, and Gisele Marty. Proceedings of the National Academy of Sciences, Vol. 106, No.8, Feb. 23, 2009).
QED: 1. A man should look for what is, and not for what he thinks should be. (Albert Einstein ) 2. Reality is merely an illusion, albeit a very persistent one. (Albert Einstein) 3. Aquila non capit muscam. (Proverb latin)
1. Cauta pe Dumnezeu cita vreme il poti gasi si striga la el cita vreme este aproape de tine. 2. Bunatatea nu interzice umilinta. 3. Dumnezeu se descopera nu unei minti ascutite ci unei inimi curate!
P.S. In memoriam Prof. Dr. Gottfried Kolde (1936-2009) Wir Wanderer, die wir stets den einsameren Weg suchen, beginnen keinen Tag dort, wo wir einen anderen beendet haben, und kein Sonnenaufgang findet uns dort, wo der Sonnenuntergang uns verließ. (Khalil Gibran)
Gott hab` Sie selig, Herr Professor! In schmerzhafter Trauer, Ihre treue Emilia.
L-am remarcat azi..si a fost un fel de ....wow...breathless. Ata ete. Mie imi place.
..si desigur ceva ce imi sta pe creier de citeva zile ;))
P.S. Citeam ieri de undele la care reactioneaza creierul in diferite stari si ma gindeam oare pe ce frecventa reactionez cel mai bine acum. Hm. e.g. Beta (13 Hz - 30 Hz) is the state of normal, wakeful consciousness. As you are working, driving, talking, etc., you are usually in Beta. High beta activity is sometimes associated with anxiety, panic and stress. Alpha (8 Hz - 12 Hz) is a state of light relaxation. Typified by a calm, focused mind. Alpha is sometimes called the "super learning state" because the brain seems to be more receptive and open to new information. Most people who meditate, do so in alpha. Theta (4 Hz - 7 Hz) is a state of deep relaxation. Dreams and deep meditation are often associated with theta. Delta (0.5 Hz - 3 Hz) the slowest of the brainwave patterns, can be a state of deep sleep, or trance-like consciousness. Maintaining awareness in delta has been known to open a path to the unconscious. (Mai multe intr-un episod viitor :D)
La multi, multi ani Csabi si la o colaborare cit mai fructuoasa, colega! Welcome to the club! :) Sanatate si putere sa duceti...ca vor fi multe :P; apoi si cele pamintesti cum ar fi love, fun si money ;)). [scuze pentru urarea intirziata cu 2 zile]
De data aceasta e randul lui fratello..allora...B) La multi, multi ani, IULIAN!!! :) Sa traiesti, sa infloresti, ca merii, ca perii, in mijlocul verii...[mai departe nu mai stiu]. Ca sa nu fie discriminare, mentin aceeasi urare ca si in cazul lui amiguito Ciprian, m.a.W. tinerete fara batrinete, viata fara de moarte si fericire vesnica....Sa nu albesti in cap, sa nu faci burtica, sa nu te mai miri atita de trista necunoastere si sa devii mai "vizibil", adica mai coboara din sferele alea inalte si intre noi pamintenii, ca uite, promit ca pe tine nu o sa te musc, nici otravesc, nici secer. :>>
Si desigur, cu limba de moarte....sa obtii si sa fii tot ce nu am reusit eu si nici nu voi mai reusi [take it as a legacy]! B)
Felicitarile, masa si dansul..deseara. Deocamdata dedikissul meu "vizibil" (lol)
Si ca sa nu pici in depresii, vorba Marynellei, ceva mai vivace
P.S. O mostra de umor romanesc (varianta si mai si ti-o arat in private, pt. ca e cu limita de virsta :p)
La multi, muuuuuulti ani, Ciprian! :) Iti doresc tinerete fara batrinete, viata fara de moarte si fericire vesnica! :X [asta in cazul in care datele anatomoantropometrice sunt reale si corecte :P] Sa reusesti sa obtii si sa fii tot ce nu am reusit eu! :x
Neuron Cannibalism: Hungry Male Cells Consume Their Own Proteins Starvation brings out sex differences in brain cells
Scientists have long known of dissimilarities in anatomy and activity between the brains of women and men—now a rodent study shows that even individual neurons behave differently depending on sex. Robert Clark of the University of Pittsburgh School of Medicine and his colleagues found that cultured neurons from female rats and mice survived longer than did neurons from their male counterparts when facing starvation. Such sex differences had been evident for decades in other body tissues, but so far no one had looked at brain cells, Clark says. When he and his team deprived the cells of nutrients, female neurons consumed mainly fat resources to stay alive, whereas large amounts of male cells started to eat up their own protein-based building blocks—and subsequently died. The findings suggest that tailoring nutrition to a patient’s gender during critical care—for example, after illnesses that temporarily cut off the brain’s nutrient supply, such as stroke—might help prevent brain cell death, Clark posits. Men’s neurons might fare better on a high-protein diet, for instance, whereas high fat content would probably nourish women’s brain cells best, he adds. Self-cannibalism makes sense for body tissues other than the brain, but why male neurons engaged in it to such a large extent is a mystery, Clark says. “You can understand why during famine, you would want to break down muscle to preserve the rest of your body, but it’s harder to understand why you would want to break down proteins within your brain.” Note: This article was originally printed with the title, "Neuron Cannibalism."
Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!! Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul ... depinde de ceilalti. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie Altora s-ar putea sa nu le pase. Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata Ci PE CINE ai. Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva. Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca Ci cu ceea ce poti tu sa faci Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva Am invatat ca oricum ai taia Orice lucru are doua fete Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp Dupa ce ai spus ca nu mai poti Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand Trebuie Indiferent de consecinte Am invatat ca sunt oameni care te iubesc Dar nu stiu s-o arate Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL Sa fiu suparat Dar nu am dreptul sa fiu si rau Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea Tu Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul. Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un Prieten Oricum te va rani din cand in cand Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta. Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc. Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc Si nu faptele sale Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru Si pot vedea ceva total diferit Am invatat ca indiferent de consecinte Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore De catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul Ca si vorbitul Poate linisti durerile sufletesti Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult Iti sunt luati prea repede. Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile. Am invatat sa iubesc Ca sa pot sa fiu iubit
Am invatat...
Interviu cu Dumnezeu - Octavian Paler
- Ai vrea să-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu. - Dacă ai timp... i-am răspuns. Dumnezeu a zâmbit. - Timpul meu este eternitatea... Ce întrebări ai vrea să-mi pui ? - Ce te surprinde cel mai mult la oameni ? Dumnezeu mi-a răspuns: - Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească..., iar apoi tânjesc să fie copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani..., iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea. - Faptul că se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul; că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit. Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp. Apoi am întrebat: - Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copiii tăi ? - Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc..., şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece ; - Să înveţe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin ; - Să înveţe că există oameni care îi iubesc dar, pur şi simplu încă nu ştiu să-si exprime sentimentele ; - Să înveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru si că pot să-l vadă în mod diferit ; - Să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalti şi că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi. - Mulţumesc pentru timpul acordat..., am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie? Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a spus: - Doar faptul că sunt aici, întotdeauna.
CINE MOARE? - Pablo Neruda
Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste. Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru. Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii. Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau; cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile "responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi. Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi...
1.Never do housework. No man ever made love to a woman because the house was spotless. 2.Remember you are known by the idiot you accompany. 3.Don't imagine you can change a man - unless he's in diapers. 4.What do you do if your boyfriend walks out? You shut the door. 5.So many men - so many reasons not to sleep with any of them. 6.If they put a man on the moon, they should be able to putthem all there. 7.Tell him you're not his type - you have a pulse. 8.Never let your man's mind wander. It's too little to be let out alone. 9.The only reason men are on this planet is that vibrators can't dance or buy drinks. 10.Never sleep with a man who's named his penis. 11.Go for younger men. You might as well. They never mature anyway. 12.A man who can dress himself without looking like Forrest Gump is unquestionably gay. 13.Men are all the same. They just have different faces so you can tell them apart. 14.Definition of a bachelor: a man who has missed the opportunity to make some woman miserable. 15.Women don't make fools of men. Most of them are the do-it-yourself types. 16.The best way to get a man to do something is to suggest they are too old for it. 17.Love is blind, but marriage is a real eye-opener. 18.If you want a committed man, look in a mental hospital. 19.The children of Israel wandered around the desert for 40 years. Even in biblical times, men wouldn't ask for directions. 20.If he asks what sort of books you're interested in, tell him checkbooks. 21.A man's idea of serious commitment is usually "oh alright, I'll stay the night." 22.Women sleep with men, who if they were women, they wouldn't even bother to have lunch with. 23.Remember a sense of humor does not mean that you tell him jokes, it means you laugh at his. 24.If he asks you if you're faking it tell him no, you're just practicing. 25.Sadly, all men are created equal. 26.When he asks you if he's your first, tell him "you may be, you look familiar."
On Men Men are like...
1.Laxatives. They irritate the crap out of you. 2.Bananas. The older they get, the less firm they are. 3.Weather. Nothing can be done to change them. 4.Blenders You need One, but you're not quite sure why. 5.Chocolate Bars.. Sweet, smooth, & they usually head right for your hips. 6.Commercials. You can't believe a word they say. 7.Department Stores... Their clothes are always 1/2 off! 8.Government Bonds... They take soooooooo long to mature. 9.Mascara. They usually run at the first sign of emotion. 10.Popcorn. They satisfy you, but only for a little while. 11.Snowstorms. You never know when they're coming, how many inches you'll get or how long it will last. 12.Lava Lamps. Fun to look at, but not very bright. 13.Parking Spots All the good ones are taken, the rest are handicapped.
Sau poate....
Women and Men
5 Ways to Score Big With Women
Women love their men, but sometimes guys forget the simple things that score big with women.?We truly appreciate those lavish gifts, but what we really want is your time. I do not know one woman who does not love to be doted on from time to time.?Grandiose gestures don't always score three pointers in the game of love. Here are 5 surefire ways to score big with the woman of your dreams.
1.Instead of cut flowers, stop and pick a bouquet of wild flowers. It shows you spent time on picking the perfect ones. 2.Plan a romantic date—a picnic on the beach to watch the sunset (don't forget the blanket). 3.Open doors, including the car door, for her. 4.Draw a hot bath with lavender salts and have it waiting for when she comes home from work. 5.Hold her hand when walking through the grocery store and don't let go.
5 Ways to Score Big With Men
Here are 5 great ways to score big with the man in your life.
1.Surprise him with breakfast in bed. 2.Spread a blanket on the ground at night and lay back together and watch the stars. 3.Leave a love note in his briefcase or send him a love e-card. 4.Let him sleep in on Sunday morning—then crawl back in bed with him to read the paper or simply snuggle. 5.Make a candlelight dinner with all of his favorite dishes (including you). (Sursa: www.noovo.com/women)
Intre falsitate si adevarul inutil exista o diferenta mica. Tot asa cum aurul pe care nu-l poti cheltui, nu face bogat pe nimeni, si cunoasterea pe care nu o poti aplica, nu va face intelept pe nimeni. (Samuel Johnson)
QED: Libertatea exterioara la care putem ajunge, va fi intotdeauna direct proportionala cu libertatea interioara la care suntem in stare sa ajungem in acel moment. Si, daca asta este viziunea corecta a libertatii, atunci energia noastra trebuie sa fie folosita cu precadere la reformarea din interior. (Mahatma Ghandi)
citeodata vreau... sa pleci, sa fiu singura, sa ma lasi sa pling...oricum nu esti linga mine... citeodata vreau...sa plec, sa ai tu lumina, sa te las sa te bucuri...oricum nu sunt linga tine... citeodata vreau.... o raza de soare, un zimbet, un strop de fericire in locul unui pumn de lacrimi sarate si amare... citeodata vreau.....un colt intunecat, un strigat din rasputeri, o muscatura din durerea mea...ti-as da inima mea singerinda...ia-o...oricum nu imi mai foloseste... citeodata vreau...sa nu mai vreau, sa nu mai simt, sa nu mai fiu...sa nu fi fost...sa fii tu... acum vreau...sa simti tu ce simt eu...iar eu sa nu mai simt... vreau... stii? chiar stii? ...doare, sa stii...arde..sufoca... citeodata vreau...ma vreau...asa cum am fost...mi-e dor de mine...si pling..pling....pling.... citeodata vreau..... (tu...ce vrei..citeodata?)
(?!) Women's brains respond to erotic images as quickly and strongly as men's.(-:no:) In the mind’s eye, disturbing or pleasant images can’t hold a candle to the erotic, says a recent study out of the Washington University School of Medicine. One of the first functions the brain performs with an image is classifying the picture into one of two categories: “hot” or “not.” While the study’s finding that we’re wired to recognize sex will come as no surprise to anyone affiliated with the multi-billion dollar por-nography industry, its subject pool may throw convention for a loop: All 264 subjects were women. The report, published online in the journal Brain Research, indicates that a person’s brain determines whether or not an image is erotic long before the viewer is even aware they are seeing the picture. The study’s researchers also discovered that sexy shots induce a uniquely powerful reaction in the brain. “Reproduction is, obviously, biologically, a very significant function. It is essential for survival,” said Washington University psychiatry professor Andrey Anokhin, the study’s lead author. “Therefore we can speculate that there may be some specialized neural circuits that process signals that relate to reproduction.” Anokhin and his colleagues showed a series of images varying in content and emotional significance to their female subjects while their brain activity was being monitored. The subjects’ brains reacted 20% faster to erotic images than to all other pictures. While the researchers could not determine precisely where in the brain the erotica-specific signal originated, Anokhin said it came from somewhere in the frontal area, which contains structures responsible for processing visual images related to tasks or emotions. Anokhin added that his team’s results show the brain discriminates pictures based on overall scene content, not on any specific physical feature. “There were humans in other scenes—also interacting humans and also half- naked humans—and still those images did not produce that effect,” he said. “It’s only the images that had an erotic content.” When the researchers tested 18 men, Anokhin said, they found the guys’ immediate neural response was no greater than that of the female sample. Studies on subjective experience (and countless personal testimonials) conclude that men are more “visual” than women— that they become more aroused when they look at sexy pictures. Several studies of brain activity also show greater neural response in men when they watch erotic films. While Anokhin said his results are interesting because they don’t seem to support our notions of how the sexes differ, authors of earlier studies said the new work is perfectly compatible with older findings. “The dissimilarities that we found—using erotic film excerpts instead of static images—were related mostly to a deep brain structure (the hypothalamus) with patterns of brain activation being otherwise virtually identical between genders,” said an e-mail from McGill psychiatrist Sherif Karama, the lead author of a 2002 paper on brain activation during erotic film watching. Emory psychology professor Stephan Hamann authored a study on how the sexes differ with respect to brain response to visual sexual stimuli and found that men experience more activity in an area linked to arousal. Hamann said that while the immediacy of the response observed in Anohkin’s study is interesting, the brain activity recorded might be completely unrelated to arousal. “I don’t think that the data necessarily show anything other than the fact that the brains of men and women can differentiate between erotic stimuli and non-erotic stimuli really pretty quickly,” Hamann said. “It doesn’t necessarily mean that anything going on in the brain is actually now linked to arousal at that early stage.” “I’d be willing to guess, though,” he continued, “that there might be some other areas having to do with emotion that might be related to this.” (sursa: seed magazin,http://seedmagazine.com/content/article/hot_or_not/)
QED: 1. "Good judgment comes from experience, and experience comes from bad judgment." (Barry LePatner), 2. "Knowing others is wisdom, Knowing the self is enlightenment." (Lao Tzu)
..adica a Toma necredinciosului. E azi. A crede- a avea incredere- a se incredinta.. Ce inseamna de fapt? E o insusire innascuta? Dobindita? Cultivata? Credem? Avem incredere? Daca da, cum? Conditionat sau neconditionat? S-a schimbat omul in acesti 2000 ani? De ce avem nevoie de dovezi pentru a crede..de ce trebuie sa punem degetul pe rana...sa zgindarim, rascolim sau sa deschidem alte rani pentru a ajunge la un adevar? De ce trebuie celalalt sa se dezgoleasca, eventual sa si singereze...ca sa fie crezut si acceptat? Si apoi...e oare un schimb echivalent? ..Ma gindesc..la noi..azi si atunci. Sa fie neincrederea saminta discordiei si egoismului..poate chiar a rautatii? De ce ne temem? Sa nu suferim,sa parem slabi sau chiar ridicoli? ASta nu e un argument suficient...doar suntem "plamaditi", adica un aluat care poate fi modelat, care dospeste, creste si se "coace". La fel si ceilalti. Si atunci? Sa presupun ca suntem rai in esenta? Sau doar inca fragezi si fragili? Stiu, stiu, veti zice, instinct de autoconservare. Si totusi...cit trebuie sa "dospim"? Suna poate aberant sau banal...dar ma gindesc..am proceda noi azi altfel decit Toma? Sau poate o facem..dar vrem mai mult...de la noi si ceilalti...Incredere in partener, prieteni, oameni...in noi... Intrebari existentiale, dar necesare...cel putin pentru mine...Sa fie oare increderea una din conditiile fericirii, descoperirii, cunoasterii?...Hmmm..ne invirtim in cerc, e drept, dar cred ca important e ca acesta sa isi largeasca raza..amplitudinea e de preferat ingustimii..sau?
Calatoria descoperirii nu sta in a cauta noi peisaje ci in a avea ochi noi. (Marcel Proust)
.......... >:XXAtunci aparu vulpea.- Bunã ziua, zise vulpea.- Bunã ziua, raspunse politicos micul print, care se întoarse, dar nu vãzu nimic. - Sunt aici, zise vocea, sub pom, sub mãr.- Cine esti tu? zise micul print. Esti foarte drãgutã…- Sunt o vulpe, zise vulpea.- Vino sã te joci cu mine, îi propuse micul print. Sunt asa de trist…- Nu pot sã mã joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt domesticitã.- Ah! Pardon, zise micul print. Dar dupã ce se gîndi, adãugã:- Ce înseamnã "domesticit"?- Tu nu esti de pe aici, spuse vulpea, ce cauti tu?- Caut oamenii, spuse micul print. Ce înseamnã "a domestici"?- Oamenii, spuse vulpea, au pusti si vîneazã. E foarte neplãcut. Dar cresc si pui de gãinã. Ãsta e singurul lor interes. Tu cauti pui? - Nu, spuse micul print. Eu caut prieteni. Ce înseamnã "a domestici"?- E un lucru uitat de mult, spuse vulpea. Înseamnã "a crea legãturi…"- A crea legãturi?- Bineînteles, spuse vulpea. Tu nu esti deocamdatã pentru mine decît un bãietel care se aseamãnã perfect cu oricare altul dintr-o sutã de mii de bãietei. Si eu nu am nevoie de tine. Si nici tu nu ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decît o vulpe ca o sutã de mii altele. Dar dacã tu mã domesticesti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi pentru mine unic în lume. Eu voi fi pentru tine unicã pe lume...- Încep sã înteleg, zise micul print. Este o floare... cred cã ea m-a domesticit.- E posibil, spuse vulpea. Pe Pãmînt se întîmplã tot felul de lucruri…- Oh! Asta nu e pe Pãmînt, spuse Micul print. Vulpea pãru foarte intrigatã:- Pe o altã planetã?- Da.- Existã vînãtori pe planeta aceea?- Nu.- Sunã interesant. Dar pui?- Nu.- Nimic nu este perfect, suspinã vulpea.Dar reveni la ideea sa:- Viata mea e monotonã. Eu vînez pui, oamenii mã vîneazã pe mine. Toti puii se aseamãnã si toti oamenii sunt la fel. Deci mã cam plictisesc. Dar dacã tu mã domesticesti, viata mea va fi cu totul alta, luminoasã. As cunoaste un zgomot de pas care va fi diferit de celelalte. Ceilalti pasi mã fac sã intru sub pãmînt. Al tãu mã va chema afarã, ca o muzicã. Si încã ceva! Priveste, vezi acolo cîmpurile cu grîu? Eu nu mãnînc pîine. Grîul este inutil pentru mine. Cîmpurile de grîu nu înseamnã nimic pentru mine. Si asta e trist! Dar tu ai pãrul blond, aurit. Atunci cînd tu mã vei fi domesticit va fi minunat. Grîul, care este auriu, îmi va aminti de tine. Si îmi va plãcea zgomotul vîntului prin grîu…Vulpea tãcu si îl privi îndelung pe micul print:- Te rog… domesticeste-mã! spuse ea.- As vrea mult, rãspunse micul print, dar nu am prea mult timp. Am de gãsit prieteni si multe lucruri de cunoscut.- Nu cunosti decît lucrurile pe care le domesticesti, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp sã cunoascã nimic. Ei cumpãrã de la negustori lucruri fãcute de-a gata. Dar cum nu existã negustori care sã vîndã prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacã vrei un prieten, domesticeste-mã.- Ce trebuie fãcut? spuse micul print.- Trebuie sã fii foarte rãbdãtor, rãspunse vulpea. Te vei aseza mai întîi ceva mai departe de mine, cam asa, în iarbã. Te voi privi cu coada ochiului si tu nu vei zice nimic. Vorbirea e izvor de neîntelegeri. Dar în fiecare zi te vei putea aseza ceva mai aproape...- A doua zi micul print reveni. - Ar fi fost mai bine sã fi revenit la aceeasi orã, spuse vulpea. Dacã vii, de exemplu, la ora patru dupã-amiaza, voi începe sã fiu fericitã de la ora trei chiar. Cu cît timpul va trece, cu atît voi fi mai fericitã. La ora patru voi fi agitatã si nelinistitã; voi descoperi fericirea! Dar dacã vii fãrã nici o socotealã, nu voi sti la ce orã sã îmi pregãtesc inima… trebuie ritualuri.- Ce este un ritual? zise micul print.- E ceva cu totul uitat, spuse vulpea. Este ceva care face ca o zi sa fie diferitã de alte zile, o orã de alte ore. Existã un ritual, spre exemplu, la vînãtorii mei. Ei danseazã joia cu fetele din sat. Atunci joia este o zi minunatã! Mã duc sã mã plimb pînã în vii. Dacã vînãtorii ar dansa nu se stie cînd, zilele ar fi toate la fel si eu nu as avea deloc vacantã.Astfel, micul print o domestici pe vulpe. Dar o datã si o datã, ora plecãrii fu aproape:- Ah! fãcu vulpea… voi plînge.- E vina ta, zise micul print, eu nu ti-as fi dorit rãul, dar tu ai vrut sã te domesticesc…- Bineînteles, spuse vulpea.- Dar tu o sã plîngi! zise micul print.- Bineînteles, rãspunse vulpea.- Atunci nu cîstigi nimic din asta!- Ba cîstig, zise vulpea, gîndeste-te la culoarea grîului.Apoi adaugã:- Mergi sã revezi trandafirii. Vei întelege cã al tãu este unic pe lume. Vei reveni sã îmi spui adio, iar eu îti voi face cadou un secret.Micul print plecã sã revadã trandafirii.- Voi nu sunteti deloc la fel ca trandafirul meu, voi nu reprezentati nimic pentru mine, spuse el. Nimeni nu v-a domesticit si nici voi nu ati domesticit pe nimeni. Voi sunteti precum era vulpea mea. Nu era decît o vulpe ca oricare alta dintr-o sutã de mii. Dar eu mi-am fãcut-o prietenã si acum este unicã în lume.Trandafirii erau stînjeniti.- Voi sunteti frumosi, dar sunteti goi de întelesuri, le mai spuse. Nu e nici un motiv sã mori pentru voi. Bineînteles, pentru un trecãtor obisnuit, trandafirul meu este la fel ca voi. Dar el singur este mai important decît voi toti la un loc, pentru cã el este cel pe care l-am udat. Pentru cã el este cel pe care l-am adãpostit cu paravanul. Pentru cã el este cel cãruia i-am omorat omizile (în afarã de douã-trei cît sã aibã si fluturi). Pentru cã el este cel pe care l-am ascultat plîngîndu-se, ori lãudîndu-se, ori, uneori, chiar tãcînd. Pentru cã este trandafirul meu.Apoi reveni la vulpe:- Adio, îi spuse el…- Adio, spuse vulpea. Iatã secretul meu. Este foarte simplu: nu vezi bine decît cu inima. Ceea ce este important nu se aratã ochilor.- Ceea ce este important nu se aratã ochilor, repetã micul print, ca sã îsi aducã aminte.- Timpul pe care l-ai petrecut cu trandafirul tãu îl face atît de important.- Timpul pe care l-am petrecut cu trandafirul meu…repetã micul print, ca sã îsi aducã aminte.- Oamenii au uitat acest adevãr, zise vulpea. Dar tu nu trebuie sã uiti. Esti rãspunzãtor de tot ceea ce ti-ai apropiat, de tot ceea ce ai domesticit. Esti rãspunzãtor de trandafirul tãu…- Sunt rãspunzãtor de trandafirul meu... repetã micul print, ca sã-si aducã aminte. Antoine de Saint-Exupery: Le petit prince/Micul print. Capitolul XXI. (http://agonia.ro/index.php/prose/149830/index.html) [traducerea nu e cea mai buna, dar e acceptabila]QUED: Multi vad, putini pricep!
... exista o lege a atractiei, universala, sigura si eficienta. Functioneaza ca un magnet care pune universul in miscare...pentru noi. Orice gind, orice dorinta, orice pasiune, dar si orice frustrare, incarcatura negativa sau deceptie...pe care le avem ...ne transforma intr-un fel de "buric" al pamintului care propaga amplificat trairile astfel incit ..culmea..totul ni se asterne la picioare ...realizindu-se. 88...Hmmm...Se mai spune ca ...gindurile pozitive atrag lucruri pozitive, iar cele negative atrag ghinioane. - Hmmm.......ca secretul si cheia suntem noi. E suficient sa ne dorim, sa constientizam ce dorim si sa vizualizam gindurile. De restul se ocupa universul prin legea atractiei care le materializeaza. :roll:Pai atunci, sa ma gindesc ce imi doresc :roll: (printre altele B))Voi ce ziceti? E adevarat? Oare cit timp dureaza pina se indeplinesc? Am vreo sansa? :oops: Sau...sunt doar iluzii? :'( Ca sa ma intelegeti mai bine :
Si daca functioneaza, ma gindesc la prietenii mei, carora chiar le doresc ca gindurile si dorintele sa devina realitate pentru ca merita (Tania, Catalin, Vio, Csabi, chiar si tu Robi):yes:
Si se mai spune ca... where`s a will, there`s a way!!!... ca daca nu merge Mohamed la munte, vine muntele la Mohamed....sau pur si simplu....ca uneori nu e nevoie de cuvinte pentru a transmite ceva. -Si atunci..ma gindesc la noi, cei care incercam...macar cu gindul...sa punem Universul in miscare ...sa aplicam legea atractiei universale si sa schimbam ceva...in noi, in ceilalti, in suflet, gindire si actiune. Deci pentru acestia, including you dyeve, gasca fetelor de aici and you stilmasculin... something which will hopefully bring a smile on your face. :yes:
Se mai spune ca... ... "Oamenii vor uita ce ai spus, vor uita ce ai facut, dar in mod sigur nu vor uita niciodata cum i-ai facut sa se simta".(Bonnie Jean Wasmund) ... "Satisfactia rezida in efort, nu in realizare, efortul total inseamna satisfactia totala." (Mahatma Ghandi) Voi..... ce spuneti? :D Love and Peace, Emm.
Marturisesc ca in momentul acesta cuvintele mi se par de prisos...insa cum niste punctulete sau spatii, chiar virgule, nu pot "traduce" cuvintele, voi posta totusi ce pregatisem initial si acum mi se pare superfluu...Deci: Hi! My name is Luca and you`re about to see the wonders of our wonderful imaginary world Dystopia...where every wish is possibile and every thought becomes a reality!!!:yes::yes::yes:Asa s-ar aprinde un beculet in mintea noastra cind vine vorba de imaginatie, fantezie, dorinte sau aspiratii. Noi in postura de king Louieee...sau Texas Ranger...in fata desertul, orizontul, praful..si cactusii. Pfui, I`m thirsty already...;D Asa ca insetati de cunoastere si descoperire dam drumul la robinetul imaginatiei. Si maaaaan...curgeeeee..girla..si pe girla... in exces. Cu alte cuvinte, ia forme neobisnuite, proportii colosale si culmea, se strecoara precum mercurul pina in cele mai mici cotloane impinse de obicei cu indirjire de noi in intuneric. Nu apucam bine sa savuram visarea ca suntem luati pe sus de entuziasm, elan, excitement...si pasim precum Petru pe apa privind inainte, dar fara a vedea de fapt nimic. Coplesiti de aceasta energie noua...devenim fertili; in mintea noastra incoltesc planurile, ambitiile, suntem nauciti de dorinta si exaltare. Suntem fericiti, hilari si puternici. Da, un fel de demiurg creator. Prindem aripi si ne lasam purtati de ele. Pina ce dupa vreo 72 ore de hrana energetica si hormonala...isi reia fiziologicul cursul normal si volens nolens trebuie sa bem apa de robinet, sa mincam piine semi, sa mai bagam o tura de haine la spalat, sa stergem praful de pe tastatura, sa golim scrumiera, sa ducem gunoiul...si sa aerisim. Hmmmm...aerul proaspat ne aminteste de dulcea visare de care acum suntem convinsi ca va deveni realitate si trebuie ..nu?...s-o strigam in toate colturile, incepind cu cine e de-a dreapta sau stinga noastra. Cu zimbetul pe buze deschidem gura, incepem usor imbujorati si rusinosi relatarea...cind primul feedback nu intirzie sa apara, cu el si prima reconectare la realitate: O fata crispata, facind eforturi vizibile sa para interesata, sau un zimbet benevolent dar distant, sau chiar o incruntare si replica de ingrijorare: Esti ok? Ai patit ceva?...Ce-i cu aberatiile astea? Du-te dle de aici,n-am timp de asa ceva, astea nu-s relevante. Sau pur si simplu: Esti dus/a baby, ar trebui sa te odihnesti.Deja dai rateuri, ai innebunit, fa/ma??? -:no: Ne inmuiem dintr-o data, ne asezam jos si ne dam imaginar sau nu cu capul de usa: Fuck! Ce timpit, tembel, cretin, fraier pot sa fiu! Nobody gives a shit about what I want and what I have to say! Fuck! Dezamagiti, mergem sa ne privim in oglinda, ne spalam pe fata, intre timp observam inca un rid, un punct negru, un cos, un vas spart pe nas, un fir de par alb si mai ales o fata obosita, pamintie, cu o mimica plina de sictir si dezgust. Spunem in gind, "La naiba! Cum am putut sa ma amagesc ca visele pot deveni realitate cind ele sunt de fapt doua lucruri distincte: Utopia and Dystopia! Cind cei de linga mine nu cred, nu sunt by my side, iar outsiderii nici atit". Oftam, tragem adinc aer in piept, aprindem o tigara si punem un rock la maxim.Pai sigur, tot a fost buna visarea la ceva, ne-a inaltat pe cele mai inalte culmi ale aspiratiei si imaginatiei, dar desigur, nu trebuie s-o confundam cu real life. Autre chose! Linistiti si usurati ca avem discernamintul si judecata inca intacte, ca am pus coada la pruna cu privire la visari, idealuri, aspiratii, le asezam intr-un sertar al memoriei si ne reluam rutina zilnica: desteptator, cafea, gimnastica de inviorare, metrou/troleu spre servici, gogoasa aburinda de la primul chiosc, ziarul de dimineata si ultimii metri pina la birou de unde nu vom mai iesi decit dupa citeva ore de concentrare neuronala maxima. Trecem pe linga florarese, admiram, mirosim...si...bingo...observam: oameni, femei, copii,animale, pasari, auzim replici, frinturi de conversatie care ne capteaza atentia si inainte sa ne dam seama...cadem din nou in visare, urcam usor pe treptele aspiratiei motivate poate de formele apetisante ale floraresei, de tineretea masculina a baietilor cu flyere, de diplomatul unui :P baban la patru ace 8888 si de ce nu, de mirosul imbietor al cafelei de la cafeteria. Gindurile se desprind din nou de obiectivele concrete ale zilei...dam start la calculator sa vedem ce mai e nou in lume si cu lumea. Wow..ce tipesa..ce tip la rubrica de..Hmmm...chiar asa, parca si la capitolul dragoste am avea de lucru, nu? Eheheeeiii...dar bine ca acum suntem intelepti: imaginatia si visele sunt una, Utopia, realitatea e alta, Atopia, iar virtualul..yeah..that sure is different, Dystopia. Ei am ajuns la cuiul lui Pepelea, nodul gordian si mirarea filozofica, 3-1: dupa care sa ne ghidam? Care e esentiala? Ce luam din fiecare si proiectam asupra resp. transpunem in cealalta si ce realizam de fapt? Acest mix de sentimente, dorinte, idealuri sufera normal niste modificari in aceste trei sfere, pe care noi, ca homus lucidus si illuminatus, le stim delimita clar..numai ca de fapt, nu o facem pentru ca le-am amestecat deja si pentru ca in actiune si reactiune e un give&take mai mult sau mai putin echivalent, cu satisfactii, reusite si cuceriri mai mult sau mai putin conforme cu planul initial. Desi a doua deceptie nu e la fel de intensa ca prima, oftam din nou a paguba si ne avintam cu tot elanul si motoarele spre ultima varianta: virtualul. Oh Wonderful and Blissful Dystopia, thou art my last chance and hope of redemption! Intre timp, cei din stinga sau dreapta noastra isi vad de treaba, ignorindu-ne sau siciindu-ne in continuare, iar noi ne lansam pe tarimul magic al Dystopiei, cazind astfel in cea mai perfida cursa si amagire: nici 100% virtual nici 100% real, nici alb, nici negru...doar gri..in noi si in jur...noi si ceilalti. Din cind in cind o pata de verde, rosu sau albastru! Un mix de fericire, sictir, exaltare si lacrimi. Hmmm...indeed, this is a magic world of infinit possibilities..Dystopia..and the bittersweet taste of it makes it our homeland!....Sau nu? Oricare ar fi tarimul cautat...daca isi gaseste ecoul in noi inseamna ca l-am gasit: timpul si sinele! Dintr-o data parca nu mai sunt asa relevante nici cuvintele, nici intelepciunea..... parca. So smile, life is precious..and we are too!Si inainte de a preda stacheta acordurilor si vibratiilor...kisses for my two valentines Valentin si Valentina (Vmare si Vmic :.)...si voua! :D
Nu voi face o filozofie a existentialismului postmodernist, nici nu voi tine teoria chibritului stins, asa cum poate ar fi de asteptat...ci doar voi desarta sacul meu de conexiuni neuronale umplut la maxim de ultimele impresii si versiuni "uploadate", transmise in inconfundabilul stil romanesc pe calea aerului "prafuit" de atitea versiuni, diversiuni si optiuni tipic americanesti. (Da, stiu...regula elementara: evitati frazele interminabile...:>>). So, let`s shoot & see if another one bites the dust...:crazy:De ce naiba se complica omul si alege intotdeauna calea cea mai intortocheata cind de fapt se stie clar ca toate drumurile duc la Roma iar calea cea mai scurta e linia dreapta intre doua puncte? Sa explic..in caz ca va intrebati daca am luat-o razna..poate..dar :idea: "ezista o explicatzie":!: 1. Am constatat cu stupoare ca sunt persoane care intra in viata mea privata "backdoor" cu bocanii, in loc sa bata frumos la usa si sa intrebe daca e voie. Eu politicoasa, am rabdare sa vad ce vrea/vor de fapt...Ascult o adevarata teorie a conspiratiei, pe care, bineinteles ca vreau sa o verific. Mi se pare normal, nu? Cu atita drept la replica de care face uz lumea, aleg varianta cea mai simpla: confruntarea. Si astfel ajung la imaginea a doua din acest clip tragicomic.2. De ce mai fratele meu, sora mea X (nu 13), om sau alien ce-oi fi, te bati cu pumnii in piept strigind dreptatea (tipic romanesc) pentru ca in secunda doi, adica in momentul confruntarii sa dai bir cu fugitii (tot inconfundabilul stil romanesc)? Iar tu, fratele si sora mea Y, Z, om sau fantoma, de ce nu contracarezi sau demontezi teoria? Simpla negare nu e acceptata, se stie doar. De ce preferi ocolul (beat around the bush), ambiguitatea, incertitudinea???? Hei??? Imaginea trei din clipul grotesc:3. De parca nu era de ajuns "rascoala" provocata si in care, sincer, nu stiu ce cautam mai ales ca nu apucasem sa iau bota sau furca in mina, ametita de atitea versiuni, dar mai ales, diversiuni, ce credeti ca urmeaza?...Hmmm????? Of course, lovitura de gratie: atacul de ambele parti, si nu orice atac, crosee de stinga sau dreapta, maciuci in moalele capului, pumnale in spate, lancii in inima etc...tot ce mai tine de Braveheart si Gladiator..cit mai ales atacul mioritic incofundabil: pumnul in gura. Parca ne apropiem de culme, nu?? Zic eu, ca ajunge..nu-mi mai trebuie nicio dovada de niciun fel, nicio confruntare, infirmare, actualizare a niciunei versiuni...Sunt totusi femeie, urbana e drept, dar femeie in fond...despre care se spune ca e sexul frumos. Nu? Si astfel ajung la imaginea patru:4. (Oare mai era necesara?) Sau poate ca intr-adevar, ca in cazul unui tsunami, urmat de acele afterwaves sau ma rog, socuri post...era necesara si culmea culmilor. Adica risul. Da, asa e...printre altele omul are o fire optimista si ride..chiar si in timp sau dupa ce loveste (seamana parca cu o hiena, nu?). Deja cred ca e prea mult pentru oricine, asa ca rabdarea si echidistanta initiala au disparut complet... si eu la fel, am ales sa spun stop. Doar ca..ce credeti? Imaginea cinci:5. Nu pot spune stop vietii mele, cu tot ce implica ea, nu ma pot exclude, doar pentru simplul motiv ca cineva, John Doe, nu stiu cine, cum si prin ce mijloace a reusit sa patrunda in perimetrul strict personal si sa-l vandalizeze (pentru claritate ma refer printre altele la sfera conexiunilor digitale internautice). ASa ca am stat, ca tot romanul, si am cugetat: 6. Care a fost mesajul acestui clip, dincolo de imaginile transmise????....Hmmm???...Silenzio stampa..asa ca ...imi permit sa trag eu concluzia si ultima linie a imaginii:7. Omul e om, cu bune si rele, dar e o fiinta ca mine si tine, care are dreptul la minimul respect si drepturi in general. DAca vrei sa-i spui ceva, fa-o direct. Daca doresti ceva, la fel, daca ai ceva cu el/ea, la fel...Indiferent care e motivatia, mesajul sau forma aleasa...fa-o dle direct. Din moment ce clar in spatele actiunii se afla provocarea unei reactii, presupun ca vrei s-o vezi, nu? Atunci, fa-o pina la capat dar fa-o mai ales asa cum ai vrea sa ti se faca tie!!! Si nu in ultimul rind...bate domnule la usa...ca sigur ti se va deschide sau trinti in nas, dar o reactie va fi oricum. Altfel...chiar nu inteleg daca a servit cuiva aceasta alambicare, contorsionare, distorsionare de imagini...Tie ti-a folosit? Mie cel putin nu! Dar cu sau fara x, y, z, omul ramine om! ASa ca think, damn it, think!!!
De la mine pt. tine, linia dreapta intre doua puncte:
Usa: us-aaaaaaaa :idea: usile: us- il- eeeeeeeeeee Trecem pe linga ele fara sa le bagam in seama...punem mina pe ele fara sa ne uitam...le stringem intre degete fara sa simtim...de multe ori parca nici nu exista...dar ele sunt acolo: albe, maro, negre, aurii....(oare or fi si rosii, portocalii, verzi, albastre??? :roll:)..Dar intindem mina instinctiv dupa ele...sa se deschida..sa ne lase inauntru... hmmm...unde? De fapt de multe ori le observam doar daca sunt inghetate sau nu se deschid...si totusi ele intr-un final cedeaza...Inchidem ochii si ne imaginam... vizualizam..ce? AVem nevoie de ele pentru a patrunde.. dar unde? Le fortam cind opun rezistenta..le lovim uneori cu picioarele...alteori incercam sa vedem prin ele...si totusi ce sunt ele? Avem nevoie de ele? Daca da...cum am vrea sa fie??? Putem alege? Forma, culoarea, materialul, accesoriile? Conteaza? Daca da, pentru ce? Functia e aceeasi...sau? In fond ce fac ele? Deschid ceva...sau permit trecerea la ceva...in ceva...ce? In interior? In exterior? Intr-un spatiu vast sau strimt? Rece sau calduros? Colorat sau alb? Inchid ochii iar... imaginez...vad...numar...pina la 30... Ufff...nu pot trece de bariere... ochii nu vor sa stea inchisi... clipesc...nu ma pot desprinde de materie si material...insist...1, 2,3, 4....shhhhhhhhh....:idea:.....se face lumina....se deschide spatiul.......sau? offff....s-a lasat iar intunericul...nu vad...e negru... incerc sa nu clipesc...sa las..sa ma las...sa il las...sa o las...sa ma invaluie...CE? infinitul, orizontul, spatiul, necunoscutul, misterul, emotia, culoarea... daaaaaa....culoarea...caldura...adierea ...mireasma...trag aer adinc in piept, obrajii se imbujoreaza, inima palpita, respiratia se inteteste...nerabdarea creste. Hmmmmm.....aud...ascult...si fac primul gest: intind mina spre clanta..ezit..o retrag si o intind din nou...spre miner..bat..prea slab..nu se aude...ascult...si vad, in sfirsit VAD: e alba, cu auriu...e ovala..si stralucitoare: miroase a nou, a proaspat, a verde....prind curaj si intru...las piciorul usor jos...si deschid ochii..spre interior...e alb, e mare, e placut si e inca gol...nu complet..dar se cere completat...in fata...o fereastra intredeschisa, perdeaua de voal alb flutura in adierea lina...nu pot intoarce capul dar stiu ca e acolo...simt...prezenta care umple spatiul...si eu..sunt acolo..si eu! O data ce m-am asigurat ca asa e, am simtit ca asa e, m-am bucurat ca asa e, am intors privirea..ca si cum as fi vrut sa zimbesc cuiva..vezi? ca nu m-am inselat? vezi?..si sa resimt bucuria de copil..copilaroasa...ca am cistigat. DAr ce? Si in fata cui? Deschizind ochii...intr-o clipita ce parea mai degraba o vesnicie...am crescut...din copil m-am transformat in adult...Si totusi, inima inca palpita, ochii inca sclipesc a entuziasm, respiratia e inca precipitata...In fond...e doar o usa. Ce e o usa? O deschidere sau o bariera? si ce suntem noi in comparatie cu ea? Liliputani, maimute sau uriasi? Sau poate...doar o alta forma...de usa. Ne e atit de familiara si totusi atit de straina. Dar cu certitudine necesara! E parte din noi si poarta spre nou ......oglinda dintre ele... In sfirsit zimbesc...pentru ca vad, pentru ca simt, pentru ca savurez si pentru ca ma bucur...ca exista. Trebuie doar sa ma apropiu si sa bat ...pentru ca dincolo e cineva ..ceva..care va dezvalui ceva... Oare ce? Hai sa vedem...care e usa noastra si ce e dincolo de ea...ce vrem sa fie si ce ne asteptam sa fie...curaj!!
Citeam urari, dorinte, regrete, planuri de inceput de an, incarcate de impresiile trecutului si elanul unui nou inceput. Doamne-ajuta!..Si totusi..se pare ca refuzam sa invatam, sau mai bine zis, invatam..nici nu stiu cum sa ma exprim... doar ce e mai rau. Adevarul e ca imi vine foarte greu sa transpun coerent tumultul, avalansa de senzatii, impresii, deziluzii, care m-au lasat fara cuvinte, determinindu-ma sa ma cufund intr-un fel de tacere zbuciumata plina de acorduri, sunete, imagini, dar fara cuvinte. Asa ca inainte ca acest zbucium al tacerii sa "se aseze" in forma proprie..aceea fara continut (sau nu)...inainte ca duetul armonic al dualitatii complementare sa se incheie cu vibratia vocii sau viorii intii.. merita sa ascultam totusi reverberatiile fiecareia.. cele care le distinge si totusi le uneste. Ma gindesc cu un gust amar la natura umana. Citind azi niste pareri cu privire la relatiile interumane, dar mai ales cele intre sexe, am simtit ca se prabuseste cerul peste mine. Atita polemica...degeaba? Atita schimb de experienta, descoperire de o parte si alta, dorinta de cunoastere...degeaba? Chiar e egocentrismul si egoismul atit de ascutit incit nu lasa loc la toleranta, la acceptare? Suntem in anul 2009..si inca..folosim cea mai rudimentara forma de comunicare: atacul. De ce? Avem nevoie de mastile astea? De cruzimea asta? De vanitate?Toata lumea tinde spre mai bine...insa cum? CUM? ASA??? Toate aripile, toate orizonturile mi-au fost frinte. Fiecare voce e frumoasa prin unicitatea ei, fiecare vioara are vibratia ei, puterea ecoului depinde de cel ce minuieste arcusul... Si totusi... incercarea de a le armoniza si de a crea un complex de sunete si acorduri... esueaza.. din nou. DE CE??? Fiecare femeie, fiecare barbat, fiecare individ... are acel ceva care-l face unic, frumos, demn. ATUNCI???? DE CEEEEE???? De ce alegem sa fim marunti, mici si instinctuali.. cind am putea crea, inainta si inalta? Se presupune ca civilizatiile au evoluat... citim mitologie.. admiram minunile lumii... Si atunci? Unde si cind s-a produs declicul, ruptura, scurtcircuitul? Dupa ce am reusit sa internalizez socul caderii, greutatea, frinturile... asemenea zapezii care se aseaza in urma avalansei... dar inca fara vizibilitate, datorita particulelor albe, reci, taioase care ne orbesc...mi-am dat seama ca inca nu se poate. NOI nu putem sau mai bine zis nu vrem... Inca n-am invatat. Unisonul, singularul.. e preferat. Tacerea se pare ca inca e de aur. Deci.. sa lasam orchestra, viorile sa repete, exerseze,natura sa vibreze..si sa ascultam ce are fiecare de spus. Si pentru o clipa sa uitam da propriile ginduri, de vocea noastra... shhhhhhhhh... poate totusi dezacordurile vor deveni acorduri armonioase... poate totusi femeile si barbatii vor vedea si accepta ca pot fi si "noi", nu doar "el" si "ea".In ciuda transformarii, a tacerii care se lasa...inca se mai aud armoniile duetului.. din ce in ce mai stins..dar se aud..se apropie de contopirea finala intr-un singur sunet, vibratie, ecou...Tacerea e doar o alta forma ... gindurile, desi intrerupte, pot inca modela stilul, feminin sau masculin.. orizontul e inca acolo... cuvintul la fel. Deci shhhh...se creeaza, descopera, invata, asculta......
Intimplarea face ca azi sa merg la cumparaturi- total prost ales momentul, lunea, pe la prinz, in mall, un fel de hiper-mega-ultra-…absorbant de buzunare…- mai ales ca uitasem de lista..noroc ca am avut hirtie si creion..si timp of course..cautind loc de parcare in gigantul subteran..sa o completez. Usurata pornesc cu elan “muncitoresc” spre scarile rulante…observ initial detasat forfota..carucioarele..da…burdusite de 3 nivele…si o data ajunsa in colos…imi spun..this will take a loooong time..so let`s better eat something first. Zis si facut…alte scari..alt nivel..mincare, daaaa, musai, ca doar era prinz…deci bateriile incarcate, pornesc inarmata cu rabdare si tutun spre odiseea propriu-zisa. Ouch…deceptie si soc total…in primul rind am observat ca am uitat lista in masina (hihiiii…pfui), deci injur in gind, inghit in sec si cu pieptul plin de cutezanta indraznesc sa iau raioanele la rind. In tot acest timp, nelipsitul fond sonor din magazine, incepea sa fie “perceput” de urechile mele de altfel foarte sensibile la acorduri…inghesuiala, inghionteli..barbati sunindu-si nevestele sau amantele sau whatever…cu lista in mina..ce e aia, ce inseamna aia…femei aparent independente, cu priviri indraznete si decolteuri si mai indraznete…plozi urlind ca vor aia si aia..toata agitatia incepuse deja sa ma deranjeze crescendo..culminind cu jingle bells pe diverse variatiuni si teme (am constatat brusc ca ascultam colinde “americanizate” parca la unison). Deja ma simteam profund lezata: toate simturile imi erau agresate, urechile zgiriate, ochii jigniti si minimul spatiu fizic individual violat…asa ca n-a mai contat lista, nimic, am pornit de data asta cu viteza supersonica spre case, unde la cozile binestiute..am avut ocazia sa observ, mai domnule, dar era vreun tsunami si l-am scapat…ce e cu piramizile alea de cumparaturi???? Imi trag imaginar vreo 3 perechi de palme si ma intreb: sunt totusi doar 3 zile de Craciun, iar ce vedeam era de parca urma sa vina potopul…let`s get real…se spune ca e “criza"..atunci sa inteleg ca ne-am panicat si chiar am intrat in criza creind o situatie de criza???? Traim doar in Romania, nu mergem la colindat pe Champs Elysee,..so…I asked myself again..oare si in Occident se fac provizii la greu cu ocazia Sarbatorilor? Forfota, inghesuiala e si acolo la fel? sau poate mai mare..daca raportam bunastarea etc… Cumva imi parea un paradox usor macabru…sa ascult jingle bells ca o eleva constiincioasa de nivel european si sa particip nolens volens la o actiune de aprovizionare….de parca ar fi fost foametea de pe urma..sau..am fi tinut post negru toata perioada… Iar colosul..plin de ecrane..sa ofere la citiva metri mai incolo…atmosfera occidentala “intelectualizata” a magazinelor internationale..chiar am fost atenta..cita lume intra in librarie, sa-si satisfaca “foamea” de cultura, informatie, whatever..hrana spirituala..in comparatie cu furnicarul din hipermarket…pai era desertul Sahara…intr-adevar o briza placuta si benefica..dar totusi..un paradox..macabru… Am parasit magazinul usor deprimata…daca sunt colinde, prefer sa le ascult pe cele autohtone..iar daca e sarbatoare..prefer o masa modesta de crestin..asta ca tot imi amintesc de contraste si discrepante..si atunci ma si va intreb: care e in fond esenta? Ce ne caracterizeaza … raportat si la marea familie europeana…cum ar trebui sa fie??? In fond ce presupun aceste Sarbatori…ca tot ne punem dorinte (a dori- actiune mentala) mai mult sau mai putin “crestinesti"… Un lucru e sigur: masa imbelsugata va fi la fiecare…cel putin asta doresc tuturor!
Calitatea nu este niciodata un accident, este intotdeauna rezultatul unui efort de inteligenta (John Ruskin)La insistentele unei “crazy” ..hihi.. din site-ul stilfeminin (Kiss you Dy)…m-am decis sa-mi fac Blog, (pfui…ma trec toate sudorile deja…pauza de respiratie…rolling eyes..left…right…up..down)……am scapat…Deci..redevenind seriosi…o iau ca pe un exercitiu de scriere si…de ce nu…terapeutic… N-am ales intimplator citatul..vreau sa il verific cu ajutorul vostru…sa facem…let`s say…un studiu de caz…3 zile..in care sa monitorizam parerile voastre…cu privire la “calitate", “esenta", “material brut” etc….call it as you want…ma gindesc in primul rind la mine…cind iese cel mai bine in evidenta calitatea mea as a woman..womanize-atoare (hihiiii)…cind sunt spontana (meaning 1 % inspiratie)…sau cind ma stropsesc de numa numa se “transmit” ceva…(99% transpiratie)???? Atentie! Avertizez de la bun inceput: nu postati cu nick-uri bisexuale sau bisexuate…pentru a nu induce in eroare evaluarea finala. Vreau sa stiu clar ce gindesc barbatii si ce gindesc femeile…cind vine vorba de calitate!!! Deci…spor la zor…si scris usor..mie si voua…de la inima la inima… Love and Peace!!!
Calitatea nu este niciodata un accident, este intotdeauna rezultatul unui efort de inteligenta (John Ruskin)
Handle so, dass die Maxime deines Willens jederzeit als Prinzip einer allgemeinen Gesetzgebung gelten kann. (Kant, Metaphysik der Sitten)
SP_A006011.jpg)
Posts
